România
Mărime text A A A
Facebook Share
Error 500: java.lang.NullPointerException
Bun venit în Argeşul milenar, acolo unde s-a zămislit cea mai frumoasă legendă a construcţiei făra de moarte - cea a Meşterului Manole, unde s-a format poporul român şi unde s-a întemeiat statul feudal Ţara Românească, unde şi-au avut reşedinţa cei mai vestiţi domnitori valahi şi de unde au pornit oameni de seamă ai istoriei şi culturii neamului românesc .


Tradiţionala ospitalitate românească, alaturi de frumuseţea plaiurilor argeşene şi de atractivitatea potenţialului economic, constituie argumente de necontestat în favoarea înscrierii judeţului ARGEŞ pe harta priorităţilor, inclusiv de natură investiţională, a viitorilor noştri parteneri interni  şi externi.

Structura administraţiei la nivel judeţean:
Consiliul Judeţean coordonează activitatea celor 102 unităţi administrativ-teritoriale:
- 3 consilii municipale
- 4 consilii orăşenești
- 95 consilii comunale

Total consilieri judeţ: - 1.313
- în mediul urban - 126 (dintre care 37 în cadrul Consiliului Judeţean Argeş)
- în mediul rural - 1.187

Variat şi spectaculos este relieful românesc, dar în puţine regiuni poate fi surprinsă integral măreţia
unui apus de soare ori savoarea frunzelor umezite de roua muntelui. Într-un singur loc poate călătorul percepe mireasma plină de istorie a uliţelor din Goleşti şi se poate răcori în adierea îngheţată a Transfăgărăşanului. Acest loc, acest amfiteatru natural, este “Mica Românie” sau, conform hărţii administrative, Judeţul ARGEŞ.

Situat în bazinul Argeşului superior, râu legendar al carui nume îl poartă, judeţul este străjuit la nord de creasta Făgăraşilor, cu vârfurile Moldoveanu (2.543 m) şi Negoiu (2.535 m), iar la sud se leagănă în Câmpia Română, cumpăna de istorie a Valahiei. Astfel, de la nord la sud, se regăsesc toate cele trei forme de relief: munţi, dealuri şi câmpie, precum şi două bazine hidrografice: Bazinul Argeş, în zona muntoasă şi cea de deal şi Bazinul Vedea, în zona de deal şi de câmpie.

Suprafaţa judeţului Argeş este de 6.800 km2, ceea ce reprezintă 2,9 % din suprafaţa totală a ţării, iar numărul locuitorilor săi este de 639157. Aceştia sunt distribuiţi în trei municipii (Piteşti, Câmpulung-Muscel şi Curtea de Argeş), patru oraşe (Mioveni, Topoloveni, Costeşti şi Stefăneşti) şi 95 de comune.

Reşedinţa de judeţ este municipiul Piteşti, (cunoscut şi sub numele de “Oraşul lalelelor”). Această localitate este  reprezentativă în ceea ce priveşte impletirea valorilor tradiţionale cu aspiraţiile europene ale comunităţii româneşti.

Cele mai vechi mărturii ale prezenţei umane pe aceste meleaguri, descoperite pe văile râurilor Argeş, Dâmboviţa, Mozacu, Neajlov şi Cotmeana, datează din paleoliticul inferior.

Vestigii geto-dacice au fost descoperite la Curtea de Argeş, Tigveni, Titesti, Cepari şi Cetăţuia (secolul al III-lea i.Ch.). Ocupaţia romană este reprezentată prin castrele de la Urlueni, Sapata de Jos, Albota, Purcareni, Rucar şi Jidava. Teritoriul judeţului Argeş a facut parte din provincia Dacia Felix, între anii 106-271 d.Hr.

În jurul anilor 1215 a fost înfiinţat oraşul Campulung-Muscel, iar în 1310, la Curtea de Argeş işi stabileşte reşedinţa voievodul Basarab I, sub conducerea căruia au fost unite teritoriile de la nord de Carpaţi.

Confirmarea apartenenţei populaţiei acestei formaţiuni statale la familia creştin-ortodoxă a venit în luna mai 1359, când Patriarhia din Constantinopol a recunoscut Mitropolia Tării Româneşti, al carei sediu se afla la Curtea de Argeş Dupa anul 1400, din necesităţi strategice, capitala Ţării Româneşti a fost mutată de la Curtea de Argeş la Targovişte. Fosta capitală şi-a pastrat şi în secolele urmatoare importanţa şi măreţia, mai ales în timpul domniei voievodului filozof Neagoe Basarab, cel care în 1517 a finalizat construirea unei impresionante mănăstiri, monument arhitectonic de excepţie.

Numeroşi domnitori români, viteji şi întelepţi, şi-au legat numele de plaiurile argeşene. Între aceştia se numără Mihai Viteazul, care a realizat prima unire a celor trei ţări româneşti (Transilvania, Moldova şi Ţara Românească), Matei Basarab (1632-1654), care a reconstruit Curtea Domnească din Câmpulung şi Constantin Brancoveanu (1683-1714), care şi-a stabilit reşedinţa de vară în oraşul Piteşti, unde a construit o curte domnească impresionantă.

Argeşenii s-au remarcat şi printr-o implicare activă în evenimentele social-politice din secolul al XIX-lea: în 1821, populaţia a sprijinit activ revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu; în timpul Revoluţiei de la 1848 s-a remarcat contribuţia membrilor familiilor Golescu şi Brătianu, originare din Argeş. Aceştia au militat activ pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 1859, act istoric care a pus bazele României moderne.

Principal exponent al familiei Brătianu, Ion C. Brătianu, a contribuit la realizarea dezideratului de veacuri al poporului român - independenţa, pentru care mii de argeşeni şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de luptă din Bulgaria în anii 1877-1878.
În timpul primului război mondial, în muntii Argeşului s-au dat lupte puternice pentru apărarea ţării, în localităţile Rucăr, Dragoslavele, Valea Mare-Pravat şi Mateiaş (unde se află şi Mausoleul eroilor căzuţi la datorie).

În cel de-al doilea război mondial, mii de argeşeni au cazut în luptele de la Cotul Donului, din Crimeea (Rusia), în Transilvania, Ungaria, Cehia şi Austria.

În decembrie 1989, argeşenii au participat activ la răsturnarea regimului comunist şi la instalarea noilor structuri democratice.

Judetul Argeş dispune de o economie bine dezvoltată şi diversificată, rezultat al eforturilor depuse de autorităţile locale pentru modernizare şi performanţă, inclusiv pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv.
A fost astfel atras un flux substanţial de investiţii, atât din sectorul privat intern, cât şi din cel extern, care a vizat deopotrivă industria, agricultura şi serviciile.

La nivel naţional, judeţul Argeş ocupă locul patru, din punctul de vedere al creşterii economice.
În industrie, activitatea economică se desfăşoară în 22.602 societăţi comerciale active pe forme de proprietate, dintre care:
- 12.526 societăţi comerciale active
- 3.629 asociaţii familiale
- 6.447 persoane independente

Exporturile de produse industriale au depăşit în anul 2006 nivelul de 1.500.000 mii Euro.

Structura exporturilor: masini, aparate şi echipamente electrice, mijloace de transport rutier, materiale şi articole textile.

Suprafaţa agricolă, care însumează 344.765 ha, este exploatată după cum urmează:

- 339.609 ha, în exploatari agricole private (individuale şi asociative);

- 5.156 ha, în sectorul de stat.

Principalele culturi: cereale, plante industriale, fructe. În anul 2006 producţia agricolă vegetală a fost de cca. 916.285 tone, producţia totală de fructe de 116.127 şi producţia agricolă animală de 46.792 tone-viu.

Sectorul zootehnic asigură în prezent necesarul de consum al populaţiei judeţului Argeş.

Lider în domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA GROUPE RENAULT S.A. Piteşi” reprezintă principala investiţie externa din judeţul Argeş şi una dintre cele mai mari la nivel naţional. De la privatizare, instalaţia industrială a uzinei Dacia a cunoscut un proces complet de modernizare, operând în prezent cu un numar de 13.000 de angajaţi. Cu o investiţie de 489 de milioane de euro, uzina de la Piteşti se situează în prezent la cele mai înalte standarde europene, cu metode de lucru aplicate în uzinele Grupului Renault. Dacia afişează pe deplin apartenenţa la Grupul Renault, bazându-se pe expertiza şi organizarea companiei–mamă atât la nivel industrial cât şi comercial. Distribuţia vehiculelor şi a pieselor de schimb Dacia va fi asigurată de reţeaua comercială Renault în marea majoritate a ţărilor

ARPECHIM - Piteşti, sucursală a grupului petrolier PETROM S.A., este cea mai mare şi mai complexă platformă petrochimică din România şi un nume recunoscut pe plan intern şi internaţional. Componenta de bază a infrastructurii industriale argeşene, ARPECHIM - Piteşti, companie cu o experienţă productivă de peste 30 de ani, este principalul furnizor de produse petrochimice pentru piaţa interna şi un participant activ la activitatea de comerţ exterior a României.

ARPO S.A. din Curtea de Argeş, cunoscut producător de articole din porţelan.

Agricultura constituie o componentă importantă a economiei argeşene, în sectorul rural fiind introduse constant măsuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislaţiei actuale în domeniu şi a programelor Uniunii Europene.

Una din principalele zone agricole ale ţarii, judetul Argeş este bine cunoscut pentru culturile sale de cereale, plante industriale şi fructe.

Un domeniu cu o îndelungată tradiţie în judeţ este cel al viticulturii, podgoriile argeşene fiind menţionate în documente istorice înca din secolul 14. Principalele centre viticole, Valea Mare şi Stefănesti, sunt situate în apropierea orasului Piteşti.
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Stefăneşti, înfiinţata în anul 1959, se identifică cu Podgoria Stefăneşti, ce se întinde pe o lungime de 30 km.

Vinurile obţinute în modernul centru de vinificaţie al staţiunii au obţinut numeroase premii la concursurile naţionale şi internaţionale.

Eforturile autorităţilor pentru dezvoltarea judeţului Argeş s-au concentrat şi asupra altor domenii de interes, între care infrastructura rutiera şi transporturile feroviare, în acest din urmă sector remarcându-se atenţia acordată imbinării armonioase a tehnologiei moderne cu elemente arhitectonice clasice, specifice regiunii.

Peisajul localităţilor argeşene se îmbogăţeşte permanent cu construcţii noi şi moderne, destinate atât utilităţilor publice, cât şi spaţiilor de locuit, acestea din urmă fiind ridicate inclusiv prin programele Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Arta şi cultura se bucură şi ele de o atenţie deosebită în judetul Argeş, unde functionează numeroase muzee şi scoli de artă populară şi clasică, teatre, case memoriale şi de cultură, asociaţii de specialitate.

Pot fi astfel menţionate Teatrul Alexandru Davila, Galeriile de Artă şi Centrul de Creaţie din Piteşti, casele memoriale George Topârceanu, Liviu Rebreanu şi Dinu Lipatti, casa de cultură din Curtea de Argeş, cele din Câmpulung Muscel şi din Mioveni, muzeul de artă populară din comuna Domneşti şi Muzeul Pomiculturii şi Viticulturii Goleşti.

Tradiţiile învăţământului pe aceste meleaguri se pierd în negura vremurilor.
Înca din secolul al XIV-lea au fost organizate pe lânga biserici, mănăstiri sau curţile domneşti de la Câmpulung şi Curtea de Argeş, şcoli pentru tinerii argeşeni. Un rol important în dezvoltarea învaţamântului l-a avut “Scoala Sloboda Obştească” de la Goleşti, înfiinţată de Radu Golescu în 1815. În secolul al XIX-lea au fost înfiinţate noi instituţii de învăţământ, printre care şi Liceul “I.C. Brătianu” din Piteşti. În prezent, în acest municipiu funcţionează Universitatea de Stat şi Universitatea “Constantin Brâncoveanu” , ambele însumand peste 20.000 de studenţi. La Câmpulung-Muscel funcţionează Liceul “Dinicu Golescu” şi Colegiul pedagogic “Carol I”, iar în municipiile, oraşele şi comunele judeţului Argeş funcţionează alte 36 de licee, 27 de şcoli profesionale şi peste 490 de şcoli primare şi gimnaziale.

Numeroasele biblioteci publice înfiinţate în localităţile judeţului Argeş, între care se particularizează Biblioteca Judeţeană “Dinicu Golescu” din Piteşti, contribuie şi ele în mod substanţial la îmbunătăţirea procesului educaţional.

Îngrijirea sănătăţii, sportul şi programele de asistenţă socială puse în aplicare în judeţul Argeş, rezultat al proiectelor iniţiate la nivel local sau în cooperare cu organisme regionale şi internaţionale, constituie şi ele domenii care înregistrează o dezvoltare continuă şi includ un număr tot mai ridicat de locuitori.
Interfețe aplicații
Noutăți
  • MEMENTO (2013-11-28 13:45:22.802)
    România este patria noastrã şi a tuturor românilor. E România celor de demult şi-a celor de mai apoi. E patria celor dispãruţi şi a celor ce va sã vie.
  • Ro-NET Internetul de mare viteza la dispoziția tuturor românilor (2013-11-28 13:45:10.806)
    Construirea unei infrastructuri naţionale de "broadband" în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale
  • Agenda Digitală România (2013-11-28 13:44:57.343)
  • La Mulți Ani România! La Mulți Ani Români! (2013-11-28 13:40:00.0)
    1 Decembrie - Ziua Națională a României în filatelie
Harta Interactivă

Legendă

Data
Ora locală
GMT+2
Temperatura (Buc)
/ 79 F
Localizare
Localizare
Populație
MIL
Moneda: RON
Capitala
București
Stema României
e-România
PORTALUL
DEMOCRAȚIEI
PARTICIPATIVE
Versiunea 1.0

Număr vizitatori: 284207

Utilizatori înrolați: 900
© e-România. Sigla "e-România" - Marcă înregistrată OSIM Nr. 113384/2010