România
Mărime text A A A
Facebook Share
Error 500: java.lang.NullPointerException

Aşezare:
Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziţie sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care îşi trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul judeţului se întinde între 43°43' şi 44°42' latitudine nordică şi, respectiv, 22° 50' şi 24° 16' longitudine estică.

Vecini:

Doljul este învecinat cu judetele: Mehedinţi la vest, Gorj şi Vâlcea la nord, Olt la est şi fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanţă ce constituie o parte din graniţa naturală a României cu Bulgaria.


Suprafaţa:

Suprafaţa totală este de 7.414 kmp şi reprezintă 3,1% din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile administrativ-teritoriale ale României.


Clima:

Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, cu influenţe mediteraneene datorită pozitiei sud - vestice. Poziţia şi caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a tării, cu o medie anuală de 10-11.5°C.


 Relief:

Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal. Altitudinea creşte de la 30 la 350 m fată de nivelul mării, din sudul spre nordul judetului, formand un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nişte trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării. Merită menţionat existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din tară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumularile de precipitaţii. După aspectul general

predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene.

Doljul face parte dintre judeţele de veche tradiţie din Ţara Românească a carui existenţa - asa cum o arată şi numele - a fost legată de un râu - de Jiu - sau mai precis de valea acestuia, o adevarată axă geografică pe care se află resedinţa şi către care converg toate căile de legatură din cuprinsul lui. Din punct de vedere administrativ judetul Dolj este format din 3 municipii, Craiova - resedinţa a judeţului, Calafat şi Băileşti, 4 oraşe, Segarcea, Filiaşi, Bechet şi Dăbuleni, 104 comune
şi 380 sate.

Prima atestare documentară datează din anul 1444 ca Judeţul de Balta, delimitat de Lacul Blahniţa la nord, care acum aparţine judeţului Mehedinţi şi de  Lacul Bistreţ la sud. Primele comunităţi omeneşti cunoscute în acest spaţiu sunt atestate arheologic prin descoperirile de la Amărăşti, comuna Fărcas şi Dobromira, comuna Vârvoru de Jos şi aparţin sfârşitului epocii vechi a patriei. Mult mai bogate sunt însa urmele de locuire ce datează din epoca neolitică.

 La Cârcea, comuna Coşoveni, a fost identificată astfel cea mai veche fază a acestei epoci, caracterizată, printre altele, de o ceramica pictată ce rivalizează din punct de vedere artistic cu ceramica policromă din neoliticul egeo - anatolian.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de Dunare care curge între Cetate şi Dăbuleni, de Jiu care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distantă de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistreţ, Fântâna Banului, Maglavit, Golenţi, Ciuperceni.

   
Multă vreme Doljul era considerat lipsit de resurse minerale. Prezentau importanţă doar rocile folosite ca materiale de construcţie, respectiv nisipurile, pietrişurile şi argilele. Cercetările şi prospecţiunile desfăşurate metodic, au dovedit existenţa în adâncurile parţii nordice ale judeţului a unor zăcăminte de o valoare deosebită pentru dezvoltarea economică viitoare a acestei zone. Este vorba de zăcămintele de gaze de la nord de Craiova din sectorul Gherceşti, Şimnic, făcând parte dintr-o întreaga zonă pusă în evidenta la periferia marii Depresiuni Pericarpatice, la contactul acesteia cu Platforma veche Moesica
prelungită de la sud de Dunăre sub formaţiunile miocene şi pliocene ale ariei getice. Aparent surprinzator dar în câmpia întinsă a Doljului a fost semnalată prezenţa apelor minerale. Unele ca cele de la Gighera au la origine izvoare provenite din straturile pliocene din care este alcatuită câmpia. Altele reprezintă lacuri mineralizate prin acumularea sărurilor în urma spălării şi transportării acestora de pe suprafaţa câmpiei din jur.

Interfețe aplicații
Noutăți
  • MEMENTO (2013-11-28 13:45:22.802)
    România este patria noastrã şi a tuturor românilor. E România celor de demult şi-a celor de mai apoi. E patria celor dispãruţi şi a celor ce va sã vie.
  • Ro-NET Internetul de mare viteza la dispoziția tuturor românilor (2013-11-28 13:45:10.806)
    Construirea unei infrastructuri naţionale de "broadband" în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale
  • Agenda Digitală România (2013-11-28 13:44:57.343)
  • La Mulți Ani România! La Mulți Ani Români! (2013-11-28 13:40:00.0)
    1 Decembrie - Ziua Națională a României în filatelie
Harta Interactivă

Legendă

Data
Ora locală
GMT+2
Temperatura (Buc)
/ 83 F
Localizare
Localizare
Populație
MIL
Moneda: RON
Capitala
București
Stema României
e-România
PORTALUL
DEMOCRAȚIEI
PARTICIPATIVE
Versiunea 1.0

Număr vizitatori: 267219

Utilizatori înrolați: 900
© e-România. Sigla "e-România" - Marcă înregistrată OSIM Nr. 113384/2010