România
Mărime text A A A
Facebook Share
Error 500: java.lang.NullPointerException

Situat în partea centrală a ţării, urmând cursul râului omonim, Judeţul Mureş coboară în trepte de pe crestele Carpaţilor Răsăriteni înspre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor. Relieful de podiş şi colinar ocupă jumătate din întinderea judeţului, cealaltă jumătate fiind rezervată dealurilor subcarpatice şi munţilor vulcanici Călimani şi Gurghiu. 6696 kilometri pătraţi constituie suprafaţa judeţului Mureş. Aceasta reprezintă aproape trei procente din întinderea actuală a României, iar cei circa 580.228 locuitori au o pondere similară în întregul populaţiei ţării. 48,8 la sută din populaţia judeţului locuieşte în mediul urban: la Târgu Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Sovata, Iernut, Miercurea Nirajului, Ungheni, Sărmaşu şi Sângeorgiu de Pădure, iar 51,2 la sută în mediul rural, în 91 de comune cu 486 de sate. Localitatea reşedinţă de judeţ este municipiul Târgu Mureş.

Principalele resurse naturale ale judeţului sunt constituite de gazele naturale, rocile pentru materiale de construcţie, izvoarele minerale clorurosodice, pădurile.

Complexă şi diversă, economia judeţului impune nume care suscită interes şi respect în domeniile extracţiei gazelor naturale, energiei electrice şi termice, chimiei, exploatării şi prelucrării lemnului, materialelor de construcţii, alimentar. Un loc aparte îl ocupă fabricile de mobilă, în special mobilierul sculptat, unităţile producătoare de geamuri şi sticlă, ceramică - la Târnăveni, Târgu Mureş şi Sighişoara, textile şi confecţii - la Târgu Mureş şi Sighişoara, de pielărie - la Târgu Mureş şi Reghin etc. Judeţul Mureş este singurul producător de carbid (Târnăveni) şi instrumente muzicale cu corzi (Reghin) din România.

Agricultura - a doua ramură ca importanţă în economia judeţului - are o tradiţie veche pe aceste meleaguri, existând condiţii prielnice pentru aproape toate culturile. Terenurile agricole reprezintă 61 la sută din suprafaţa judeţului.

Judeţul beneficiază de o reţea de comunicaţie cuprinzând 1846 kilometri de drumuri publice, din care 18 la sută reprezintă drumurile de interes naţional, 40 la sută cele de importanţă judeţeană şi 42 la sută cele comunale. Aeroportul internaţional Târgu Mureş-Vidrasău deserveşte o populaţie de aproximativ 1,5 milioane locuitori de pe un areal de 23.000 kilometri pătraţi, cuprinzând judeţele Mureş, Bistriţa, Harghita, Covasna.

Natura deosebit de generoasă, ca şi numeroasele monumente de cultură şi artă, asigură condiţii pentru satisfacerea celor mai exigente proiecte turistice. Sovata, Sângeorgiu de Mureş, Ideciu de Jos, Jabeniţa, Lăpuşna sunt doar câteva din localitaţile ce oferă bune condiţii pentru tratarea unor afecţiuni şi pentru odihnă.

O bogată faună cinegetică şi piscicolă, flora rezervaţiilor naturale, bujorul de stepă la Zau de Câmpie, multiseculara pădure Mocear, Poiana Narciselor, Parcul dendrologic de la Gurghiu şi multe altele, reprezintă oferta generoasă a meleagurilor mureşene. Frumuseţilor naturale li se adaugă ample şi pitoreşti manifestări etnofolclorice: Târgul fetelor de la Gurghiu, Târgul cireşelor de la Brâncoveneşti, Târgul peştelui de la Zau de Câmpie şi Şăulia, Târgul pepenilor de la Sânpaul, Udatul nevestelor de la Hodac, serbările secerişului, obiceiul colindatului, praznicele creştine, nunţile şi alte datini din viaţa comunităţilor tradiţionale.

Frumuseţile naturale şi tradiţiile populare sunt completate de obiective de interes istoric şi arhitectural, edificii din secolele XIV-XVIII, cu influenţe ale stilurilor europene ale epocilor respective: biserici din Sighişoara, Târgu Mureş, Reghin, Băgaciu, Saschiz, Suseni s.a., cetăţile medievale ale Sighişoarei (sec. XIV) şi Târgu Mureşului (sec. XVII), cetatea-castel din Iernut amintind de numele principilor ardeleni Gabriel Bethlen şi Gheorghe Rakoczi I, castelele din Gorneşti şi Dumbrăvioara, Casa Toldalagi din Târgu Mureş, construcţie reprezentativă pentru barocul transilvan.

Un posibil periplu mureşean începe chiar cu municipiul Târgu Mureş. Aşezarea, ridicată într-un teritoriu cu mărturii mai adânci în istoria populaţiei autohtone daco-romane, este cunoscută în documentele scrise de pe la 1300, sub denumirea de Forum Siculorum, Novum Forum Siculorum, adică Târgul sau Noul Târg al Secuilor, care a devenit principalul centru economic al zonei. Negustorii şi breslaşii au fost cei care au pus, aici, bazele economiei municipiului, încă din epoca feudală. Odată cu aceasta s-a clădit o viaţă spirituală pe măsură, astfel încât municipiul reşedinţă de judeţ se prezintă astăzi ca un puternic nucleu economic şi cultural. Totodată, Târgu Mureş este cunoscut în ţară şi străinatate ca un important centru medical, cu reuşite deosebite în planul medicinei cardiovasculare şi urologice. Este de asemenea un loc al aşezămintelor culturale - biblioteci, muzee, teatre, instituţii muzicale (Teatrul Naţional, Orchestra Filarmonică, Biblioteca Judeţeană etc.). Târgu Mureş este şi un oraş al şcolilor, de la gimnazii şi colegii, până la învăţământul universitar: medical, tehnic, pedagogic, artistic, fiinţând aici şcoli vestite încă din evul mediu. Din 1557 este atestată renumita şcoală reformată, care după 1718 este cunoscută ca şcoala superioară. La colegiul reformat au funcţionat ca profesori personalităţi care studiaseră la universităţile din Germania, Olanda, Elveţia etc., printre care matematicianul Bolyai Farkas, fiul şi elevul căruia - Bolyai János - a devenit fondatorul geometriei neeuclidiene. La Târgu Mureş timp de peste un veac dupa 1754 a funcţionat Tabla Regească, tribunalul suprem al Transilvaniei, unde erau practicanţi mulţi tineri români în rândurile carora s-au zămislit ideile revoluţionare ale lui Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian şi ale altor revoluţionari. În oraşul Târgu Mureş, Teleki Samuel a pus bazele bibliotecii documentare care îi poartă numele şi care din 1802 serveşte interesele publicului cititor, având un fond iniţial de 40.000 de cărţi, ajuns azi la peste 200.000 de volume. Merită a fi menţionată impunătoarea catedrală ortodoxă, care deţine cea mai mare suprafaţă pictată între lacăşurile de cult din ţară. Târgu Mureş este şi un oraş al florilor, în care bătaia ceasului din turnul Palatului Administrativ este dublată de existenţa în Piaţa Trandafirilor a unui ceas floral.

În amonte de Târgu Mureş, la confluenta Mureşului cu Gurghiul, cea mai importantă localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice, de populaţia săsească, colonizată în aceste părţi pe la 1218, Reghinul devine în secolele XVIII-XIX un centru al resurecţiei naţionale româneşti, începută cu cărturarul Petru Maior şi încheiată sub arcul de triumf al Marii Uniri. Reghinul este astăzi un oraş cu o viaţă culturală densă, cunoscut în ţară şi străinatate sub numele de "Oraşul viorilor", sau, mai recent "Noua Cremona", denumire legată tot de construcţia de viori. La Reghin au învăţat sau învaţă arta modelării viorilor tineri din Canada şi Germania, semn că lutierii reghineni au un cuvânt de spus în acest domeniu.

Trecând dealurile cu vii ale Târnavelor, ne îndreptăm spre Sighişoara, cu cetatea ei medievală "Castrum Sex", întemeiată de coloniştii saşi, atestată în anul 1280. Supranumită încă din secolul trecut "Perla Transilvaniei", Sighişoara are un farmec aparte, care invită călătorul aflat în trecere la popas. Nucleul primordial al oraşului l-a constituit o cetate de refugiu de pe platoul superior al Dealului Cetăţii. În decursul timpului, pe străzile sale şi-au purtat paşii diferite personalităţi. Dintre acestea, cea mai importantă este Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, care a şi locuit aici între anii 1431-1436. Se presupune ca Vlad Dracul (supranumit Dracula) s-ar fi născut la Sighişoara. Pitorescul locurilor, încărcatura lor istorică au făcut din Sighişoara locul de desfăşurare a numeroase manifestări culturale: Festivalul Internaţional de Artă Medievală, Festivalul de muzică veche etc. Cetatea Sighişoarei este inclusă pe lista monumentelor UNESCO. Principalele obiective de interes turistic sunt constituite de cele 9 turnuri de apărare - cel mai important fiind Turnul cu ceas, Muzeul de arme medievale, Casa Vlad Dracul, Casa cu Cerb, Casa Veneţiană, Biserica din Deal, Scara acoperită s.a.

Târnăveniul fiinţa în Evul Mediu ca sat aparţinător de Cetatea de Baltă stăpânită şi de Ştefan cel Mare, apoi de Petru Rareş. Deşi atestarea documentară s-a petrecut la 1278, localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la începutul secolului XX, favorizată de începerea forărilor pentru gaz metan, rentabila materie primă pentru industrie.

Oraşe din cea mai nouă generaţie sunt apoi Luduşul şi Iernutul, centre de gravitaţie pentru satele apropiate din Câmpia Transilvaniei.

Pe harta turistică a judeţului s-a impus şi staţiunea balneoclimaterică Sovata, cu o tradiţie de peste un secol şi o faimă ce a depăşit universul românesc. Staţiunea este vestită pentru eficacitatea tratamentelor folosite în afecţiunile ginecologice, reumatismale, de circulaţie, dar şi pentru efectele curative ale aerului, pentru refacere. Staţiunea este propice practicării schiului - iarna şi echitaţiei - vara.

Pornind de la un potenţial natural ridicat, administraţia judeţului Mureş are ca obiectiv dezvoltarea durabilă a judeţului prin creşterea nivelului de dezvoltare economică a întregii regiuni, reducerea discrepanţelor dintre mediul urban şi cel rural, creşterea calităţii vieţii pentru fiecare locuitor al judeţului.

Dezvoltarea economiei, în special dezvoltarea turismului nu poate avea loc fără o infrastructura de calitate, iar preocupările Consiliului Judetean Mureş şi ale administraţiilor locale sunt legate şi de găsirea şi atragerea de noi surse pentru dezvoltarea acesteia.

Relaţiile de colaborare cu parteneri străini constituie de asemenea o prioritate, urmărindu-se dinamizarea contactelor cu caracter economic, cultural, iniţierea unor proiecte de colaborare, stimularea investiţiilor străine în judeţ. Judeţul Mureş este înfrăţit cu judeţele Győr-Moson-Sopron şi Szabolcs-Szatmár-Bereg din Ungaria, Provincia Shanxi din China şi întreţine strânse relaţii de colaborare cu Provincia Lecce din Italia, cu oraşul francez Montigny le Bretonneux s.a.

Consiliul Judeţean Mureş urmăreşte şi asigurarea unei bune cunoaşteri a ofertei de colaborare a judeţului în domeniile sale reprezentative, ca bază de plecare pentru promovarea şi implementarea unor proiecte cu finanţare externă (UE, Banca Mondială etc.).

Datorită zestrei sale naturale şi culturale, calităţii resurselor umane, potenţialului economic, judeţul Mureş poate oricând deveni un partener interesant, pe proiecte concrete, durabile.


Interfețe aplicații
Noutăți
  • MEMENTO (2013-11-28 13:45:22.802)
    România este patria noastrã şi a tuturor românilor. E România celor de demult şi-a celor de mai apoi. E patria celor dispãruţi şi a celor ce va sã vie.
  • Ro-NET Internetul de mare viteza la dispoziția tuturor românilor (2013-11-28 13:45:10.806)
    Construirea unei infrastructuri naţionale de "broadband" în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale
  • Agenda Digitală România (2013-11-28 13:44:57.343)
  • La Mulți Ani România! La Mulți Ani Români! (2013-11-28 13:40:00.0)
    1 Decembrie - Ziua Națională a României în filatelie
Harta Interactivă

Legendă

Data
Ora locală
GMT+2
Temperatura (Buc)
/ 79 F
Localizare
Localizare
Populație
MIL
Moneda: RON
Capitala
București
Stema României
e-România
PORTALUL
DEMOCRAȚIEI
PARTICIPATIVE
Versiunea 1.0

Număr vizitatori: 284207

Utilizatori înrolați: 900
© e-România. Sigla "e-România" - Marcă înregistrată OSIM Nr. 113384/2010